Prin locurile unde este aşezat Raionul intersectat de Răut – un râu ale cărui valuri urcau sclipiri spre soare, iar pietrele luceau multicolor, în acest râu vieţuiau tot felul de peşti, cu solzi sclipitori în bătaia soarelui. Pe malurile lui se întindeau lungi zăvoaie cu tot felul de copaci, îşi oglindeau podoaba verdeţii în luciul undei, iar sălciile pletoase, cu crengile în adierea vântului, mîngîiau obrazul apei. În spatele luncilor, dumbrăvi minunate îşi întindeau stăpînirea, străjuite de Codrii falnici. Codrii seculari erau presăraţi, ici-acolo, de poieni şi iarbă grasă şi flori mirositoare, ce ispiteau pofta turmelor de căprioare, cerbi şi mioare. Prin aceste locuri pitoreşti se întinde Raionul Orhei.
Numele Orhei pare a arăta o înrîurire ungară, deoarece în limba maghiară Orhei înseamnă „loc păzit”. Acest loc era destinat scopurilor militare. O altă legendă despre acest „colţ de rai” mărturiseşte că denumirea localităţii Orhei este legată de numele lui Orfeu, cel mai mare poet al tuturor timpurilor, ce se trage din neamul tracilor, strămoşii noştri.
Orheiul Vechi este atestat documentar începînd cu anul 1430. Noul Orhei este pomenit în documente din anul 1554. La început Orheiul era situat cu 17 – 18 km mai la sud–est de locul actual, lîngă satul Butuceni. Ca şi alte tîrguri şi oraşe medievale ce răsăreau de-a lungul drumurilor comerciale, vadurilor de rîuri, în jurul unor reşedinţe domneşti, tîrgul Orhei, înconjurat de alte localităţi, a apărut pe malul rîului Răut, pe un loc numit „capul Peştera”, loc pe care albia rîului îl ocoleşte din trei părţi.
Numele primului pîrcălab de Orhei, Radu Gangur, este menţionat documentar la 1 aprilie 1470, după finalizarea lucrărilor de construire a cetăţii Orhei, edificarea căreia a început odată cu urcarea lui Ştefan cel Mare (1457) pe tronul Moldovei. În anul 1499, în urma unei invazii a tătarilor, atît tîrgul, cît şi cetatea au fost arse şi distruse. În anul 1533, după două mari incursiuni devastatoare, tîrgul Orheiului s-a strămutat într-un loc mai liniştit şi mai îndepărtat de căile de comerţ şi de atacurile tătarilor, mai ales că şi populaţia tîrgului crescuse într-atît de mult încît nu mai putea fi adăpostită între pereţii cetăţii.
Pe vremea domniei lui Vasile Lupu Orheiul devine reşedinţa de vară a voievodului şi cunoaşte perioada cea mai înfloritoare.
Pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun şi până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Târgul Orhei a fost centrul administrativ al Ţinutului Orhei.
În jumătatea a doua a secolului al XVIII-lea Ţinutul Orhei a fost unit cu Lăpuşna.
Din 1835 – 1947 oraşul Orhei a fost centrul administrativ al raioanelor Orhei, Rezina, Răspopeni, Teleneşti, Chiperceni, Susleni şi Bravicea.
Anii 1947 – 1999 – Orheiul este centru administrativ al Raionului Orhei, în perioada 1999 – 2003 devine iarăşi reşedinţă de judeţ, iar în prezent este centrul administrativ al Raionului Orhei.
Relieful
Un podiş tăiat în mijloc de valea Răutului si a fluviului mare Nistru. Relieful ţinutului este variat şi complex, se prezinta sub forma unui fost amfiateatru natural din arcul Codrului, cu regiuni deluroase, având o altitudene medie de 275 m. Cele mai înalte dealuri sunt: imile Codrului – 361 m si, Colinile Ciulucului cu 388 m, Colinile Nistrului – 347 m. Şi desigur, cele mai mari vai, printre ele se numara Valea Ivanosului cu o lungime de 17 km, Valea Lopatnei cu lungimea de 11 km, Valea Minei de 11 km de lânga Cogâlniceni, Valea Hâjdieni care începe mai sus de s Hâjdieni si se încheie lânga satul Berezlogi. Înainte vreme circa 56.667 desetine de pamânt erau acoperite de paduri, cea ce îl situa pe locul II dupa Lapusna. Actualmente regiunea are o suprafata de 311,04 km.p.
Populatia
În prezent în regiunea Orhei locuiesc 297,85 mii locuitori (datele din 01.01.2009), s-au cu 8,3% din populatia Republicii Moldova. Densitatea constituie 107 locuitori la 1 km.p.. Numai pe teritoriul raionului Orhei locuiesc 125.8 mii locuitori. În jur de 22% de populatie locuiesc în oraşul Orhei si 78% – în localitatile rurale.
Oraşul ORHEI este centrul administrativ şi cultural al raionului, situat la 46 km de capitală- oraşul Chişinău, populat de 33,1 mii locuitori.
Cele 75 localitati sunt concentrate în 38 primarii. În 3 sate majoritatea locuitorilor sunt ucraineni.
Popuilatia regiunii este concentrata în principiu, în:
Orasul ORHEI……………………33.1 mii locuitori
Orasul REZINA…………………..13.5 mii locuitori
Orasul TELENEŞTI………………8.2 mii locuitori
Orasul ŞOLDĂNEŞTI……………7.6 mii locuitori.
Suprafata pâmanturilor arabile alcatuiau 42.600 ha, adica 35,93%. Cele mai principale culturiri: grâul, orzul, ovasul, cartoful, mazarea, floarea soareluli, vita-de- vie.
Temperaturile medii sunt : IARNA – – 8 C, VARA 21 C, precipitatiile anuale – 490-525 mm, ir în perioada de vegetatie alcatuieste 265-315 zile.
Atractii turistice
- Complexul muzeistic si arheologic Orheiul Vechi
- Parcul Naţional Orhei
- Catedrala domneiasca Sfântul Dumitru, ctitoria domnitorului Vasile Lupu la Orhei
- Monumentul domnitorului Moldovei Vasile Lupu, or.Orhei
- Muzeul de Istorie şi Etnografie Orhei
- Muzeul Meşterilor Populari, s.Ivancea
- Conacul familiei Donici, s.Donici
- Conacul familiei Lazo, s.Piatra
- Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului, s.Curchi
- Mânastirea Hirova
- Mânastirea Saharna
- Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, s.Ţâpova
- Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, s.Tabara
- Schitul Orheiul Vechi
Imagini