DESPRE REGIUNE

30Prin  locurile  unde  este  aşezat  Raionul  intersectat  de  Răut – un  râu  ale  cărui  valuri  urcau  sclipiri  spre  soare,  iar  pietrele  luceau  multicolor,  în  acest  râu  vieţuiau  tot  felul  de  peşti,  cu  solzi  sclipitori  în  bătaia  soarelui.  Pe  malurile  lui  se  întindeau  lungi  zăvoaie   cu  tot  felul  de  copaci,  îşi   oglindeau  podoaba  verdeţii  în  luciul  undei,  iar  sălciile  pletoase, cu  crengile  în  adierea  vântului,  mîngîiau  obrazul  apei.  În  spatele  luncilor,  dumbrăvi  minunate  îşi  întindeau  stăpînirea,  străjuite  de  Codrii  falnici.  Codrii  seculari  erau  presăraţi,  ici-acolo,  de  poieni  şi  iarbă  grasă  şi  flori  mirositoare,  ce  ispiteau  pofta  turmelor  de  căprioare,  cerbi  şi  mioare.  Prin  aceste  locuri  pitoreşti  se  întinde  Raionul  Orhei.

Numele  Orhei  pare  a  arăta  o  înrîurire  ungară,  deoarece  în  limba  maghiară  Orhei  înseamnă  „loc  păzit”.  Acest  loc  era  destinat  scopurilor  militare.  O  altă  legendă  despre  acest  „colţ  de  rai”  mărturiseşte  că  denumirea  localităţii  Orhei  este  legată  de  numele  lui  Orfeu,  cel  mai  mare  poet  al  tuturor  timpurilor,  ce  se  trage  din  neamul  tracilor,  strămoşii  noştri.

Orheiul  Vechi  este  atestat  documentar  începînd  cu  anul  1430.  Noul  Orhei  este  pomenit  în  documente  din  anul  1554.  La  început  Orheiul  era  situat  cu  17 – 18  km  mai  la  sud–est  de  locul  actual,  lîngă  satul  Butuceni.  Ca  şi  alte  tîrguri  şi  oraşe  medievale  ce  răsăreau  de-a  lungul  drumurilor  comerciale,  vadurilor  de  rîuri,  în  jurul  unor  reşedinţe  domneşti,  tîrgul  Orhei,  înconjurat  de  alte  localităţi,  a  apărut  pe  malul  rîului  Răut,  pe  un  loc  numit  „capul  Peştera”,  loc  pe  care  albia  rîului  îl  ocoleşte  din  trei  părţi.

Numele  primului  pîrcălab  de  Orhei,  Radu  Gangur,  este  menţionat  documentar  la  1  aprilie  1470,  după  finalizarea  lucrărilor  de  construire  a  cetăţii  Orhei,  edificarea  căreia  a  început  odată  cu  urcarea  lui  Ştefan  cel  Mare  (1457)  pe  tronul  Moldovei.  În  anul  1499,  în  urma  unei  invazii  a  tătarilor,  atît  tîrgul,  cît  şi  cetatea  au  fost  arse  şi  distruse. În  anul  1533,  după  două  mari  incursiuni  devastatoare,  tîrgul  Orheiului  s-a  strămutat  într-un  loc  mai  liniştit  şi  mai  îndepărtat  de  căile  de  comerţ  şi  de  atacurile  tătarilor,  mai  ales  că  şi  populaţia  tîrgului  crescuse  într-atît  de  mult  încît  nu  mai  putea  fi  adăpostită  între  pereţii  cetăţii.

Pe  vremea  domniei  lui  Vasile  Lupu  Orheiul  devine  reşedinţa  de  vară  a  voievodului  şi  cunoaşte  perioada  cea  mai  înfloritoare.

Pe  timpul  domniei  lui  Alexandru  cel  Bun  şi  până  în a  doua  jumătate  a  secolului  al  XVIII-lea Târgul  Orhei  a  fost  centrul  administrativ  al  Ţinutului  Orhei.

În  jumătatea  a  doua  a  secolului  al  XVIII-lea  Ţinutul  Orhei  a  fost  unit  cu  Lăpuşna.

Din  1835 – 1947  oraşul  Orhei  a  fost  centrul  administrativ  al  raioanelor  Orhei,  Rezina,  Răspopeni,  Teleneşti,  Chiperceni,  Susleni  şi  Bravicea.

Anii  1947 – 1999  –  Orheiul  este  centru  administrativ  al  Raionului  Orhei,  în  perioada  1999 – 2003  devine  iarăşi  reşedinţă  de  judeţ,  iar  în  prezent  este  centrul  administrativ  al  Raionului  Orhei.

Relieful

Un podiş tăiat în mijloc de valea Răutului si a fluviului mare Nistru. Relieful ţinutului este variat şi complex, se prezinta sub forma unui fost amfiateatru natural din arcul Codrului, cu regiuni deluroase, având o altitudene medie de 275 m. Cele mai înalte dealuri sunt: imile Codrului – 361 m si, Colinile Ciulucului cu 388 m, Colinile Nistrului – 347 m. Şi desigur, cele mai mari vai, printre ele se numara Valea Ivanosului cu o lungime de 17 km, Valea Lopatnei cu lungimea de 11 km, Valea Minei de 11 km de lânga Cogâlniceni, Valea Hâjdieni care începe mai sus de s Hâjdieni si se încheie lânga satul Berezlogi. Înainte vreme circa 56.667 desetine de pamânt erau acoperite de paduri, cea ce îl situa pe locul II dupa Lapusna. Actualmente regiunea are o suprafata de 311,04 km.p.

Populatia

În prezent în regiunea Orhei locuiesc 297,85 mii locuitori (datele din 01.01.2009), s-au cu 8,3% din populatia Republicii Moldova. Densitatea constituie 107 locuitori la 1 km.p.. Numai pe teritoriul raionului Orhei locuiesc 125.8 mii locuitori. În jur de 22% de populatie locuiesc în oraşul Orhei si 78% – în localitatile rurale.

Oraşul ORHEI este centrul administrativ şi cultural al raionului, situat la 46 km de capitală- oraşul Chişinău, populat de 33,1 mii locuitori.

Cele 75 localitati sunt concentrate în 38 primarii. În 3 sate majoritatea locuitorilor sunt ucraineni.

Popuilatia regiunii este concentrata în principiu, în:
Orasul ORHEI……………………33.1 mii locuitori
Orasul REZINA…………………..13.5 mii locuitori
Orasul TELENEŞTI………………8.2 mii locuitori
Orasul ŞOLDĂNEŞTI……………7.6 mii locuitori.

Suprafata pâmanturilor arabile alcatuiau 42.600 ha, adica 35,93%. Cele mai principale culturiri: grâul, orzul, ovasul, cartoful, mazarea, floarea soareluli, vita-de- vie.

Temperaturile medii sunt : IARNA – – 8 C, VARA 21 C, precipitatiile anuale – 490-525 mm, ir în perioada de vegetatie alcatuieste 265-315 zile.

Atractii turistice 

Imagini